Chiar dacă, după umila mea părere, „Întărâtă-i, drace, că și mie-mi place” nu pare să fie chiar un proverb săsesc, ci mai degrabă unul neaoș românesc, văr primar cu ”Dăcât să plângă mama, mai bine să plângă mă-ta” și nepot de frate cu ”Să crape capra vecinului”, Iohannis a dovedit că-l cunoaște bine și că stăpânește tradiția strămoșească mult mai temeinic decât veoricile, flaușații și alți guvernanți care umblă toată ziua cu ea-n gură (la tradiție mă refer, da?). Fiindcă au zis unii de președinte că-i moale, că-i lasă pe derbedeii lui Dragnea să-și facă mendrele cu România, că prea stă mut când ar trebui să vorbească, dar au uitat un alt proverb românesc, referitor la muțenie – proverb pe care vă las să-l intuiți singur.
Prin desemnarea lui Gabriel Vlase la șefia SIE, Iohannis i-a aplicat o smetie de maestru lui Dragnea, dar o smetie din aia meseriașă, din filmele cu Brusli și Cichicean, unde dintr-o lovitură cădeau doi: pe de o parte l-a lăsat fără muniție pentru o eventuală suspendare (a președintelui), pe de alta s-ar putea să-l lase și fără partid, la o eventuală condamnare (a lui Dragnea). Și de unde pesedeii tot zbierau să le pună președintele șef la SIE, că abia așteaptă să-l voteze, uite că deodată n-a mai fost deloc grabă, iar Dragnea a anunțat că Vlase nu va mai fi uns marțea asta, cum fusese stabilit, ci undeva marți după Crăciun, ca să citez și eu un clasic în viață. Fiindcă, a zis el, vrând să fie simpatic, dar reușind să fie doar penibil, o să citească propunerea lui Klaus până o s-o-nțeleagă.
Mai mult, pe ReporterVirtual.ro.
Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.