migrants2Procedura de infringement împotriva Ungariei este un „act de răzbunare” față de decizia guvernului de la Budapesta de a contesta cotele obligatorii de refugiați la instanța Uniuninii Europene.

Aceasta a fost reacția lui Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, după ce Comisia Europeană a anunțat, joi, deschiderea procedurilor de infringement împotriva Ungariei, Italiei, Greciei și Croației.

Comisia a transmis guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare, care reprezintă prima etapă a procedurii de infringement. Dacă nu este formulat un răspuns în două luni, urmează etapa a doua – sesizarea Curții europene de Justiție. Executivul comunitar acuză faptul că noua legislație ungară ce reglementează azilul conține prevederi incompatibile cu normele europene.

După adoptarea noilor prevederi legale, autoritățile maghiare iau în considerare doar cererile de azil primite de la migranții care se prezintă la punctele de frontieră. Cei care intră ilegal riscă pedepse penale, fiind judecați în regim de urgență. Însă, de regulă, instanțele maghiare preferă expulzarea migranților, care ajung cel mai adesa în țară venind din Serbia. În contextul în care aceasta din urmă refuză să primească migranții expulzați, transfugii rămân blocați în taberele din Ungaria.

Ungaria a fost „deschizător de drum” în materia protejării frontierelor cu garduri, ridicând astfel de ostacole la frontierele cu Croația și Serbia.

În replică la notificările din scrisoarea de declanșare a infringementului, autoritățile maghiare spun că legislația internă privind azilul este conformă cu prevederile constituționale și cu drepturile omului. Oficialii unguri au adăugat că guvernul de la Budapesta este pregătit să se confrunte cu executivul comunitar în justiție, dacă va fi nevoie.

În cazul Italiei, Greciei și Croației, deschiderea procedurii este justificată prin faptul că aceste state nu au înregistrat toți solicitanții de azil ajunși pe teritoriile lor.

Migrants_SerbiaSpre exemplu, Frontex (agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE) a înregistrat de la 20 iulie până la sfârșitul lunii noiembrie circa 65 de mii de migranți sosiți de pe mare în Italia dar autoritățile italiene au înregistrat în baza de date amprentele digitale pentru doar circa 29 de mii.

Situația este și mai gravă în cazul Greciei și al Croației: prima a înregistrat aproximativ 121 de mii din cei circa 500 de mii de migranți care au trecut granița greacă în aceeași perioadă. Cea de-a doua a întregistrat doua numai 575 din cei peste 340 de mii de migranți care au trecut granița croată după data de 16 septembrie.

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top