Sărăcia extremă, care afectează jumătate din populaţie, malnutriţia severă, de care suferă o treime dintre copii şi care creează probleme mentale permanente şi un stagiu militar obligatoriu ce durează 10 ani pentru bărbaţi şi 7 ani pentru femei. Acestea sunt reperele vieţii în Coreea de Nord, în secolull XXI. Numeroase organizaţii internaţionale au realizat, în ultimii ani, mai multe studii şi rapoarte referitoare la starea generală a ţării şi la viaţa locuitorilor din statul lui Kim Jong-un.  Potrivit acestor documente, Coreea de Nord este, în prezent, unul dintre cele mai rele locuri de trai din lume. Cum a ajuns în această situaţie? O analiză Daily Telegraph înceracă să dea câteva răspunsuri.

1. O ţară din ce în ce mai săracă

kju_1dec4În primele două decenii după cel de-al doilea război mondial, Coreea de Nord şi cea de Sud arătau cam la fel din punct de vedere economic. Venitul pe cap de locuitor era aproximativ egal, la fel ca şi nivelul de trai al populaţiei. Acest lucru a început însă să se schimbe în anii ’70, când autorităţile din Seul au implementat o serie de reforme economice bazate pe principiile pieţei libere, care au propulsat ţara în rândul celor mai dezvoltate state din lume. Coreea de Sud a devenit, astfel,  membră a grupului G20 şi este considerată una dintre cele mai avansate ţări de pe planetă. De cealaltă parte, autorităţile de la Phenian s-au încăpăţânat să ţină cu dinţii de o economie hiper-centralizată şi hiper-planificată, care a devenit tot mai izolată în pofida globalizării. Rezultatul a fost unul dezastruos: venitul pe cap de locuitor a scăzut constant iar ţara a devenit una dintre cele mai sărace din lume. Statul a fost lovit şi de câteva dezastre naturale puternice de-a lungul anilor (în special inundaţii), ceea ce a agravat şi mai mult situaţia. Potrivit ONU, Coreea de Nord se află în prezent pe locul 180, din 193, în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor, iar 12 din cele 24 de milioane de cetăţeni trăiesc în sărăcie extremă.

2. Speranţa de viaţă în Coreea de Nord: 69 de ani, cu 12 ani mai puţin decât în Sud.

Acest fapt este pus pe seama sărăciei şi malnutriţiei cu care se confruntă populaţia de zeci de ani.

3. Foametea

kju_1decCoreea de Nord s-a confruntat cu mai multe valuri de foamete în anii ’90, când şi-au pierdut viaţa între 600 de mii şi 2,5 milioane de persoane. Recoltele au fost atunci distruse în urma unor calamităţi naturale iar autorităţile de la Phenian au obstrucţionat accesul agenţiilor umanitare internaţionale în ţară, de teamă să nu piardă controlul asupra populaţiei. Asta a împiedicat distribuirea adecvată a ajutoarelor: mulţi oameni care aveau nevoie disperată de asistenţă nu au primit-o deloc sau au primit-o cu mare întârziere. Efectele acelor crize se resimt încă şi astăzi. Potrivit statisticilor publicate de World Food Progran, o treime dintre copiii nord-coreeni sunt încă malnutriţi şi suferă de diverse dizabilităţi din această cauză. “Pentru mulţi dintre ei este deja prea târziu. Au fost condamnaţi să sufere de deficienţe mentale pe viaţă şi să fie subdezvoltaţi din punct de vedere fizic”, a declarat pentru Daily Telegraph John Aylieff, Directorul Regional pentru Asia al World Food Program.  În plus, agricultura ţării a rămas încă în Evul Mediu.

Chiar şi adulţii care nu suferă de foame sunt, în medie, cu câţiva centimetri mai scunzi decât vecinii lor din Coreea de Sud.

4. Militarizarea

kju_1dec2Cu o armată de 1,2 milioane de combatanţi, Coreea de Nord are cel mai ridicat număr de militari pe cap de locuitori. În plus, ţara are şi cel mai lung stagiu militar obligatoriu din lume – 10 ani pentru bărbaţi şi 7 pentru femei. O armată atât de numeroasă şi investiţiile în dotarea sa costă mult. Nu e, deci, de mirare că rămân atât de puţini bani pentru restul nevoilor populaţiei. Autorităţile de la Phenian au cerut recent o prelungire “voluntară” a stagiului militar obligatoriu, pentru a putea menţine numărul de cadre din armată la acelaşi nivel, întrucât foametea a decimat în mare parte noua generaţie de viitori recruţi.

5. Lipsa libertăţilor economice

Aşa cum era de aşteptat, Coreea de Nord se află în coada clasamentului în ceea ce priveşte deschiderea economiei şi libertăţile pieţei. Potrivit statisticilor, ea este o economie chiar mai închisă decât a altor-state paria – precum Cuba, Iranul sau Zimbabwe.

“A rămas un stat complet nereformat, închis şi dictatorial. Corupţia este endmică la toate nivelurile statului şi ale economiei. Un sistem judiciar modern nici măcar nu există”, notează organizaţia Hermitage, care a realizat clasificarea.

6. Fuga peste graniţă, cu riscul vieţii

kju_1dec3În ultima perioadă, nord-coreenilor le este tot mai greu să fugă de regimul de la Phenian. După venirea lui Kim Jong-un la putere, în 2012, numărul celor care reuşesc să treacă graniţa în Coreea de Sud a scăzut simţitor şi a ajuns sub pragul de 2000 timp de doi ani consecutiv. Refugiaţii dezvăluie poveşti cutremurătoare: lagăre de tortură pentru deţinuţii politici, familii întregi reţinute şi ucise şi o viaţă de zi cu lipsuri şi restricţii incredibile. Bazându-se pe mărturiile lor, ONU a publicat anul trecut un raport despre încălcarea drepturilor omului în Coreea de Nord. În această lună, Consiliul de Securitate va supune la vot o rezoluţie prin care se cere ca regimul de la Phenian să fie judecat la Haga pentru crime împotriva umanităţii. Deşi dezvăluirile din Raport au scandalizat o lume întreagă, e totuşi puţin probabil ca rezoluţia din Consiliu să primească undă verde. Ea va fi, cel mai probabil, blocată prin veto de China şi de Rusia – doi aliaţi tradiţionali ai Phenianului la ONU.

kju_1dec5

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top