esp4Nu sunt misogin. Am crescut cu ideea că, într-o familie, soții, indiferent de sex, trag la aceeași căruță după puterile fiecăruia dar având drepturi egale. Mi-am trăit tinerețea într-o lume în care la facultate te trimiteau mintea și studiul individual, nu banii babacilor, nici amănuntul că purtai boxeri sau tanga.

Am un recul fizic, însoțit de un frison, de câte ori văd familii distruse de prejudecăți, în care soția este condamnată la statutul de gardian casnic al copiilor și oalei cu mâncare în timp ce soțul „are voie”, virtualmente, orice. De la beții monstruoase până la bătaia săptămânală, la trei coaste, administrată nevestei.

Totul, desigur, în conformitate cu învățăturile din bătrâni, potrivit cărora dacă ești îmbibat de testosteron și ai două testicule sub chiloți ești stăpânul absolut al familiei iar femeia îți este sclav.

Așa cum resping în mod organic misoginismul și atitudinea islamist-medievală față de femeie și familie, la fel, mi se face silă de extrema cealaltă.

O știți prea bine: extrema aia în care, în virtutea decolteului generos și pe seama feminismului alunecos, scos la produs simpatie publică, adulatorii voluntari sau plătiți cer cauționarea tuturor porcăriilor comise.

esp3Gena infracțională sau apetența pentru furt și înavuțire frauduloasă nu depinde de sex. Asta nu înțeleg sau se încăpățânează să nu înțeleagă unii oameni, dintre care am numărat câțiva și printre cititorii Reporter Virtual sau ai Paginii de Politică.

Nu întotdeauna culpa imputată este de natură penală. Uneori e doar o problemă morală, dar care, expusă și hipermediatizată, se transformă în paradigmă pentru generația tânără, în criză de modele viabile. O generație care a apucat să învețe de la televizor că, dacă trecerea ta pe pământ este limitată la „mirificul” land românesc, atunci banii și relațiile „rezolvă” tot, chiar și cancerul.

esp5Vă amintiți, unii, de show-ul TV cu monica și irinel (lowercase intended) din deceniul trecut. Unul dintre cei mai înverșunați promotori contra-cost ai porcăriei respective încerca să justifice gunoiul televizat afirmând că e „o poveste de tip Cenușăreasa, transpusă în vremurile moderne„. Cenușăreasă modernă, pe dracu. Poate apologia prostituției nepedepsite. În ciuda propagării pe o stație TV de anvergură modestă, producția respectivă a făcut un rău social greu de cuantificat. În provincia unde sărăcia cruntă urlă după program non-stop, tinerele fete au aflat – nu de la colțul străzii, ci direct de la televizor – că, dacă te duci la București să te faci curvă, scapi de ciorba de fasole și de perspectiva de a spăla, tot restul vieții, izmenele unui muncitor sezonier.

esp1Recentul spectacol grețos, amplu mediatizat, în care o țoapă cu bani și probleme psihice împărțea discreționar pomană la calicii din sat, intră în aceeași categorie a imposturii cangrenate moral, a vidului spoit, prezentat drept model de succes. Evident, aplaudacii voluntari sau aflați pe statul de plată invocă faptul că respectiva e femeie, e sensibilă și are voie.

Categoria este foarte cuprinzătoare: circul de miercuri, din Parlament, cu amenințări de dat în gât, bile puse aiurea în urnă și vot controversat, este justificat de adulatorii altei madame, voluntari sau aflați pe statul de plată, cu următoarele cuvinte: e femeie. Deci e sensibilă și are voie.

VOT - PARLAMENT - CROITORUȘi președintele folosea, pe la jumătatea deceniului trecut, o argumentație similară: „E blondă, nu-i așa că-i drăguță?” După care râdea gros. Similaritatea de raționament cu aplaudacii blondei te stimulează să crezi că respectivii sunt, simultan, și fani ai fostului șef de stat.

Teodor Baconschi, un fost ambasador responsabil, poate, de multiple păcate politice, dar cu siguranță nu lipsit de inteligență și instrucție, a scris anul trecut pe Facebook în contextul unui scandal politic centrat tot în jurul unei blonde: „Orice târfă dă lecții poporului român„.

După care și-a sters postarea, sub potopul lăturilor revărsate de adulatorii, voluntari sau aflați pe statul de plată, ai respectivei.

Cât timp adulatorii vampelor reușesc să dea impresia zgomotoasă că sunt majoritari – deși, probabil, ar avea dificultăți să umple, în mod real, fizic, sala unui cinematograf de cartier de pe vremuri – lumea din interiorul granițelor naționale, în care cei mai mulți dintre noi ne ducem zilele, va purta și eticheta menționată în titlu.

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (8 voturi, media: 4,13 din 5)
Se încarcă...

Articole similare

6 Responses to Ținutul scroafelor penale, urcate în diverși copaci

  1. Cristi spune:

    Vedeti ca aveti o virgula in plus, in titlu. 😉

    • Valentin Iclozan spune:

      E voie în cazul formulărilor eliptice de verb:-P

    • Cristi spune:

      „Scroafele urcate in copaci”, tinutul e al scroafelor respective. 🙂
      Puneti si verbul care lipseste, sa vedem cum iese. Cum sa „citim” virgula, in cuvinte?

      • Valentin Iclozan spune:

        Citiți virgula aia drept „rulment”, element articulat al unei eventuale enumerări etc. De pildă, imaginați-vă titlul rescris tot fără verb, dar mai bogat în epitete: Ținutul purcelelor penale, adipoase, zgomotoase, cazate la înălțime. V-am dat acest exemplu pe fugă, povestea nu mai e de mult main-ul zilei. Poate ați auzit de tragedia din Club Colectiv.

        Cele bune!

  2. lmihai spune:

    D-le Iclozan puneti-va intrebarea cu cine vom vota in 2016, priviti la prestatia si mai ales la provenienta copresedintei.PNL. Ce garantie prezinta aceasta individa, la fel de lipsita de continut, propulsata intr-o asemenea fctie ( titlul i se ptriveste manusa)?
    D-na MAcovei nu are un staff care sa-i pregateasca viitoarea campanie, lipsa fondurile este mai mult decat evidenta, cred ca deabia ii ajunge ei, salariul de europarlamentar!
    In rest totul este trist si dezamagitor!

    • Valentin Iclozan spune:

      Sunt planuri diferite. Textul de mai sus este doar un exercițiu retoric în favoarea ideii că infractorii și monștrii amorali nu trebuie judecați după sex, chiar dacă își fac, uneori, din sex o armă. Problema doamnei Gorghiu e simplă: dacă rămâne superficială în exprimări și acțiune politică, va plăti, împreună cu partidul său, costul electoral la următoarele runde de vot. Cât privește cazul doamnei Macovei, eu nu exclud o eventuală surpriză dacă își redimensionează obiectivul la unul realizabil în cazul M10, cum ar fi, de pildă, intrarea în Parlament. Amintiți-vă că a scos, pe vot direct, aproape 5% la prezidențiale. Referitor la peisajul politic activ la anul, în preajma alegerilor, haideți să nu subestimăm puterea de coerciție a DNA. Sigur, nu cred că vor fi arestați până anul viitor toți senatorii și deputații dar o conduită mai precaută cu legile în vigoare s-ar putea să constatăm în cazul unora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top