becali_coposPractica scandaloasă a scurtării pedepselor în cazul inculpaților care scriu – în condiții dubioase – cărți în penitenciar a ajuns să facă deliciul presei internaționale.

The Economist, citat de Agerpres, remarcă faptul o schimbare legislativă din 2013 le permite condamnaților din România să solicite reducerea cu 30 de zile a sentinței pentru fiecare carte pe care o publică în închisoare.

Asta i-a motivat pe magnații și politicienii închiși pentru corupție să fie cuprinși de o frenezie a scrisului pentru a profita, în continuare, de un sistem la fel de corupt ca și ei, comentează publicația britanică în articolul intitulat „Timp liber pentru proză găunoasă”.

Responsabilii jocului „Monopoly” ar putea lua în considerare schimbarea talonului „Ieși liber din închisoare” cu unul cu mesajul „A scris o carte în închisoare”, ironizează The Economist.

niculaePrintre cei care au profitat de această portiță, sau speră să facă acest lucru, sunt Adrian Năstase, fost prim-ministru, George Copos, om de afaceri și fost ministru, Gigi Becali, un alt magnat devenit politician și Ioan Niculae (foto dreapta), despre care se spune că este cel mai bogat român.

Gică Popescu, un fost-fotbalist vedetă condamnat pentru spălare de bani, este pe cale să fie eliberat anticipat după ce a scris nu mai puțin de patru cărți. Candidate la titlul de „autor prolific după gratii” sunt, de asemenea, persoane din managementul sportiv și alți politicieni.

Înainte de 2013, legea permitea reducerea sentinței pentru cei care scriau opere de cercetare academică, dar criteriile erau suficient de stricte pentru a preveni abuzurile. Modificarea legislativă din acel an trebuia, și ea, să fie însoțită de recomandări stricte stabilite de Ministerul Justiției și aprobate de guvern, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Până când această lacună va dispărea, cei „cu mijloace” vor continua să scrie pe bandă rulantă cărți fără valoare, arată The Economist.

prison_cellPrizonierii nu au voie cu computere în celule și bibliotecile închisorilor sunt destul de limitate. În aceste condiții, lucrările trebuie scrise pe hârtie. Potrivit jurnaliștilor români, deținuții înstăriți angajează universitari ca „îndrumători în cercetare”. Aceștia, sau alți scriitori angajați în numele lor, sunt cei care elaborează lucrarea. Aceasta este adusă apoi în închisoare, unde deținutul o scrie de mână. Un editor este plătit să tipărească mai multe exemplare, care sunt prezentate apoi comisiei pentru eliberare condiționată, organism ce decide dacă lucrarea merită răsplătită cu o reducere de pedeapsă.

Multe lucrări au fost luate în derâdere, remarcă The Economist. George Copos, care a scris despre alianțele matrimoniale ale domnitorilor medievali, a fost acuzat de plagiat. Gigi Becali a produs o carte plină de poze despre relația sa cu Steaua București, clubul de fotbal pe care îl controlează. Realini (Alin) Lupșa, un solist pop, a scris la rândul lui o carte despre celulele stem în medicina dentară.

Nimeni nu poate spune exact câte persoane au profitat de sistem. Conform unor informații, ar putea fi vorba de 73 de condamnați, în condițiile în care unii deținuți au produs până la cinci cărți în doar câteva luni.

Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat că nu-și poate da seama dacă această lacună a fost legiferată ca urmare a incompetenței sau amestecului politic. O altă sursă, care a solicitat păstrarea anonimatului, a afirmat că este vorba despre a doua variantă.

Victor Ponta, prim-ministrul României, pe care mediul universitar românesc l-a acuzat de plagiat, a fost trimis în judecată pentru corupție. Nu e suprinzător faptul că politicienii nu sunt dornici de schimbare, notează The Economist.

La un moment dat, probabil că lacuna va fi înlăturată. DNA cere încă din aprilie ca legea să fie amendată. În ultimii ani, DNA a devenit una dintre cele mai puternice instituții ale țării. În primele nouă luni ale lui 2015, susține Livia Săplăcan, purtătoarea de cuvânt a DNA, instituția a pus sub acuzare 15 parlamentari și nouă dintre cei 41 de lideri județeni și l-a trimis în judecată și pe prim-ministrul Victor Ponta.

DNA a dat o nouă credibilitate sistemului judiciar din România. Este însă prea devreme pentru a spune dacă demersurile procurorilor anticorupție vor aduce o schimbare fundamentală, câtă vreme corupția este adânc înrădăcinată în cultura locală politică și de afaceri. Politicienii deja se mobilizează să-i limiteze puterile. Unii se îngrijorează că informațiile DNA, multe dintre ele adunate cu sprijinul serviciilor de informații, le dau „spionilor” prea multă putere.

Românii sunt încântați că cei bogați și puternici sunt trimiși la închisoare, susține Oana Popescu, șefa think-tank-ului Global Focus. Dar ei s-au resemnat cu faptul că mulți dintre condamnați vor reuși să scape mai devreme. „Este calea românească”, susține ea.

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top