Sua Dana SociRomânii la Olimpiada de la Soci sunt mai degrabă prezenţe exotice, date fiind slaba tradiţie, lipsa de experienţă, dotarea precară şi absenţa unui proiect naţional de profil. Adrian Ţone, de la agenţia Mediafax, a descoperit-o un român cu o poveste interesantă, care nu face însă parte din delegaţia României, ci din cea a SUA. A făcut un reportaj plăcut, pe care îl puţeţi citi pe larg, AICI. Noi redăm în continuare o selecţie menită să contureze pe scurt portretul singurului român din delegaţia olimpică a SUA de la Soci. Intertitlurile şi introducerile citatelor aparţin redacţiei „Pagina de Politică”:

„Are 38 de ani şi o pasiune – schiul, sport pe care îl practică din copilărie. Ca angajat al Federaţiei Americane de Schi, Dana Alexandrescu, singurul român din delegaţia SUA, şi-a văzut visul împlinit – prezenţa la Jocurile Olimpice. Chiar dacă nu din postura de sportiv.

„Nu vreau să mă dau mare”

Se lasă cu greu înduplecată să răspundă la nişte întrebări. „Eu nu fac nimic special, sunt angajată la Federaţia de schi şi atât. Nu vreau să mă dau mare”. Îi spun că nu e vorba de laudă, ci de o modalitate de a spune o poveste. Una care se dovedeşte mai târziu a fi cu happy-end, un „story” în care eroina îşi vede împlinit „visul american”, dar total diferit de conceptul lui clasic. Acceptă.

Dana, singurul român care face parte din numeroasa delegaţie a SUA deplasată la Jocurile Olimpice de la Soci, a plecat la 17 ani, în 1993, din România, împreună cu familia în SUA. A studiat informatică la Universitatea din Denver, pe care a absolvit-o în 2007. În urmă cu 12 ani a obţinut şi cetăţenia americană.

De unde pasiunea pentru schi? De la tatăl său, fost schior de performanţă şi antrenor, care a „cărat-o” la concursuri şi i-a transmis microbul.  Acum concurează în Masters League – o competiţie de «fun» cu foşti sportivi de performanţă şi tineri. Locuieşte în Park City, Utah, lângă Salt Lake City, unde este şi sediul Federaţiei Americane de Schi – United States Ski and Snowboard Association, totodată locul Olimpiadei de iarnă din 2002.

” În SUA, excepţia e să nu fi activ”

Dana lucrează ca software developer pentru Federaţia americană de schi, programează aplicaţii pentru listele de punctaj, rezultate, se ocupă de baza de date, şi câteodată şi de website-ul federaţiei. „Este un job plătit aşa şi aşa, dar este un «lifestyle» pentru mine, stau într-un oraş în care pot să schiez, să pedalez pe bicicletă. Dar federaţiile în America sunt companii non-profit, aşa că totul merge din banii pe care îi strâng de la membri, sponsori şi donatori. Nu este ca în nicio altă ţară, să avem bani de la guvern, totul este prin strângere de fonduri”.

Întrebată dacă sportul a rămas printre priorităţile ei şi dacă americanii sunt mai activi decât noi, Dana răspunde: „Sunt foarte pasionată de sport. Schiul este ceea ce mă face să fiu vie, dar fac multe altele, mountain biking şi road biking. Iar acum mă antrenez mult prin CrossFit, la care încerc să merg cel puţin de 4 ori pe săptămână. Zona în care stau eu este plină de atleţi şi oameni care sunt tot timpul pe afară făcând sport, sunt foşti triatlonişti, ciclişti, schiori. Aşa că nu poţi să nu fi activ, te-ai simţi în minoritate. Dar asta nu este o regulă în America, este excepţia„.

Cât de scump este să practici schiul în SUA? Părinţii îşi permit să trimită copiii la schi? „Da, este destul de scump, dar dacă începi de mic sunt multe moduri de a primi suport sau să te înscrii în programe pentru copii. Pe pârtie biletul este aproximativ 100 de dolari pe zi, foarte scump, dar abonamentele pe an sunt cam 650 de dolari. Şi unele companii din oraş dau ca beneficiu pentru angajaţi un abonament pe sezon. Programul meu de antrenament la schi, de două ori pe săptămână, seara în nocturnă, costă 550 dolari pe sezon”, a explicat ea.

SUA SociCe părere are despre cum e organizată competţia internaţională de la Soci? „În general Olimpiada este organizată foarte bine. Eu sunt cam dezamăgită pentru că majoritate voluntarilor nu vorbesc engleză, adică deloc. Aşa că e greu dacă ai întrebări şi nu ştii unde să mergi. Pârtiile în schimb sunt foarte faine! Iar peisajul este ca în Alpi. În ceea ce priveşte celelalte aspecte, noi avem conexiune la internet destul de bună, dar ne-am pregătit din timp. Au venit oameni din delegaţia noastră aici acum un an şi acum câteva luni să vadă unde vor să stea şi ce probleme am avea cu tehnologia, ca să ne pregătim. Nu este ca în State, dar nu este nici rău. Multe lucruri merg chiar bine”.

Ţine şi cu sportivii români aflaţi la Soci? „Da sigur, întoteauna o să ţin pumnii strânşi româniilor. Doar de acolo am venit. Dar este trist să văd că multe nu s-au schimbat şi ei tot se chinuie să facă sport, că nu au resurse să aibă o şansă să facă un progres adevărat. De exemplu, uită-te la tipa care a plecat şi concurează acum pentru Ungaria (n.r. – Edit Miklos), pentru că i-au dat mai mulţi bani, şi a venit pe 7 la coborâre! Multe lucruri în rest nu ştiu despre delegaţia României, dar am reuşit să mă întâlnesc cu Alexandru Barbu şi să avem o mică conversaţie la antrenamentul de la coborâre”, mai povesteşte Dana.

Locuieşte în America, locul unde milioane de emigranţi au ajuns în căutarea celebrului „vis american”. Cum îl trăieşte Dana Alexandrescu? „Ha? Visul meu este să pot face cea ce mă pasionează până la adânci bătrâneţi, deci pot să zic că am reuşit să fiu într-un loc unde pot să fac multe dintre pasiunile mele. Am dorit să ajung la Olimpiadă ca sportiv, dar n-a fost să fie. Dar am ajuns din altă postură, asta e, oricum e mai bine decât mulţi alţii. Fiecare are visul lui şi cred că fericirea vine din interior, bunurile materiale te duc până la un anumit nivel, dar nu este totul în viaţă. Sunt mulţi americani care au casă şi maşină, dar se îneacă în datorii şi sunt stresaţi la maxim. Eu dacă reuşesc să muncesc, să fac sport, şi să fiu înconjurată de prieteni buni o duc bine. Mai rămâne să găsesc un partener «to play and share my life with!»”, răspunde Dana zâmbind, ca mai tot timpul…

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top