dancuPaginadePolitică.ro: Domnule Vasile Dîncu, sunteți ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cum decurge relația Guvern tehnocrat – Parlament?

Vasile Dîncu: Noi mergem pe ideea unei relații deschise, de colaborare, între Guvern și Parlament. În general, colaborarea consider că este modalitatea cea mai eficientă de relaționare. Principiul acesta se aplică cu atât mai mult în această situație, pentru că vorbim despre un guvern de specialiști, mandatat de Parlamentul României, care a primit legitimitate prin Parlamentul României. Am avut deja, ca viceprim-ministru, întâlniri cu comisii parlamentare și alți miniștri. Am răspuns pozitiv invitației lor și cred că nu mai e un secret pentru nimeni că noi am arătat deschidere spre dialog nu doar față de Parlament, ci și față de alte organizații, publice sau private. Cred că vom face multe lucruri importante alaturi de Parlamentul Romaniei in acest mandat al nostru, chiar dacă este doar de un an.

PaginadePolitică.ro: Ce așteptați de la Curtea Constituţională, viziavi de demersul dumneavoastră în legătură cu legea pensiilor speciale pentru aleşii locali?

Vasile Dîncu: Guvernul a solicitat deja implicarea Curții Constituționale, printr-o sesizare formulată încă din decembrie. Concret, sesizarea adresată Curții Constituționale de Guvern cuprinde obiecțiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene. Avem, la Ministerul Dezvoltării, o serie de date despre impactul estimat al unei astfel de legi: apreciem la 16.300 numărul de potenţiali beneficiari ai legii și la 469 de milioane de lei efortul bugetar numai în 2016. Deficitul bugetar rezultat ar ajunge la 395 de milioane de lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi ar afecta stabilitatea cadrului fiscal bugetar. Acestea sunt datele fără a lua în calcul aplicarea ei retroactivă, situație în care numărul potențialilor beneficiari ar fi și mai mare, la fel și impactul asupra bugetului de stat. Sunt o serie de obiecții pe care le-au adus specialiștii și care țin de aplicabilitatea legii în forma actuală, dar mai ales, din păcate, nu avem în bugetul MDRAP bani pentru pensii speciale, chiar dacă cererea aleșilor locali nu este nelegitimă, mai ales că avem un sistem de pensii cu multe tratamente speciale. Nu respingem, de plano, această idee. Trebuie însă o gîndire unitară asupra intregului sistem de pensii. Ca și în cazul salarizării, sunt multe inechități în sistem, iar în această situație nu pot să-i condamn pe aleșii locali că revendica și ei un tratament special.

PaginadePolitică.ro: Sunteți decis să începeți strategia națională de descentralizare? Dar strategia de dezvoltare teritorială a României?

Vasile Dîncu: Suntem în stadiul final cu elaborarea listei de priorități pe anul 2016, iar cele două documente se regăsesc în listă și au termen de finalizare în prima parte a anului. Sunt două strategii extrem de necesare și importante, la care s-a lucrat consistent – de la partea de contribuție a specialiștilor din minister, la partea de consultare tehnică și consultare publică (una dintre strategii chiar a beneficiat de o prelungire a termenelor de consultare, pentru a beneficia de o participare mai activă).

Vorbesc aici de strategii, nu de realizarea efectiva. Vor trebui mai multi ani pentru a implementa un nou sistem, timp in care trebuie intreligenta si curaj din partea conducatorilor de la centru, dar si a celor din plan local, dar si o schimbare a mentalității tuturor, conducatori dar și conduși.

Dacă ne uitam la rece si facem analize observăm că oamenii cei mai multi nu vor o schimbare radicală, multi vor să tragă de timp, exista o frică generală de schimbare în societatea noastră. Nu sunt adeptul schimbarilor bruste, dar noi am tras de timp vreo 25 de ani, nu prea mai avem timp pentru a face analize si para-analize cu Banca Mondiala, a face proiecte pilot și alte forme de experiment social si adminsitrtaiv. Sper ca vom avea curajul sa luam cateva decizii importante in acest an si as fi bucuros dacă guvernul condus de Dacian Cioloș va avea forța de a lua deciziile mult amanate și mai sper că grupurile politice din Parlament vor fi alaturi de noi. Sa fie clar, nu mă gandesc la decizii dure, care ar afecta pe oameni, mă gîndesc la decizii necesare, generate de analiza marilor disfunctionalități.

Descentralizarea a tot fost pomenită în ultimii ani, și oamenii pot avea impresia că este un deziderat în sine, iar unii uită, adesea, că nu o începem abia acum, în 2016, ci ne dorim să o definitivăm. Ce ne dorim prin descentralizare este să aducem serviciile publice cât mai aproape de locul unde sunt “livrate”, pe principiul orientării către cetățean. Actualul proces de descentralizare are două obiective specifice extrem de importante: transferul de competențe de la nivel central la nivel local, care să permită consolidarea aplicării principiului subsidiarității, și eficientizarea exercitării competențelor descentralizate, pentru asigurarea de servicii publice de calitate și a cheltuielilor fondurilor publice.

Strategia de descentralizare a pornit de la o analiză atentă a procesului de descentralizare din anul 2006 până în prezent. S-au constatat o serie de deficiențe pe care legislația în materie le reglementează, care au dus la o birocratizare excesivă a procesului de descentralizare. Drept urmare vom armoniza legislația în materia descentralizării, astfel încât procesul în sine să fie unul eficient, rapid, documentat, și care să păstreze, totodată, fazele prin care competențele urmează a fi descentralizate.

E absolut necesar ca, înainte de a transfera o competență de la nivel central la nivel local într-un anumit domeniu, să știm clar ce efect va avea asupra domeniului respectiv. Practic, transferul va fi precedat de o analiză de impact, care să releve clar și explicit oportunitatea deciziei Guvernului. Tocmai de aceea, vom actualiza legislația în domeniu, vom aduce elemente de detaliu pentru fiecare fază în parte a procesului de descentralizare. Este vorba despre modificări ale HG nr. 139/2008 privind normele de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 .
Dincolo de nevoia de predictie si studii serioase de impact, i-am anuntat deja pe colaboratorii mei că este nevoie de un calendar de accelerare.Vom reduce termenele pentru analizele de impact sau vom elimina fazele pilot la unele competente care nu se exercita la nivel teritorial. Vom respecta decizia CCR nr 1 din 2014 dar avem nevoie ca mai multe ministere sa lucreze rapid la fundamentarea si elaborarea unor standarde de cost.

Dacă minsiterele nu colaboreaza cu noi in ritm rapid, atunci nu vom putea avansa prea mult anul acesta. Sper că prin propria mea prestatie dar si cu ajutorul consistent din partea premierului Ciolos, vom reusi să trecem peste blocajul, deja istoric, pe care unele ministere il fac atunci cand este vorba sa descentralizeze competente si resurse.

În actuala legislație nu există, pentru analiza de impact, o detaliere a conținutului. În primul trimestru din 2016 aducem modificările și completările necesare legislației incidente, iar la începutul trimestrului vom supune Guvernului spre aprobare Strategia Generală de Descentralizare. Intenția noastră este de a porni, imediat după acest parcurs, implementarea efectivă a planului de acțiuni aferent Strategiei.

Referitor la Strategia de dezvoltare teritorială a României, importanța ei vine din nevoia de a avea un plan bine definit după care să ne ghidăm deciziile de dezvoltare. Strategia ne spune, practic, care e specificul de dezvoltare pentru fiecare zonă a țării în parte, care sunt lipsurile actuale și care sunt căile cele mai bune să le acoperim, direcționează și dimensionează investițiile necesare în întreaga țară.

Strategia urmărește valorificarea avantajelor naturale ale teritoriului național, drept pentru care propune un set de politici de dezvoltare teritorială pentru fiecare tip de teritoriu: zone montane, urbane, zone cu specific geografic, etc.

Investițiile trebuie corelate, coordonate și prioritizate, de aceea Strategia de dezvoltare va servi nu doar instituțiilor centrale, ci și celor din plan local
.
Strategia a beneficiat de o largă consultare, iar acum ne aflăm în ultima etapă – cea de evaluare strategică de mediu, este o cerință legală și necesară să avem și acest tip de evaluare. Estimăm că Guvernul o va trimite Parlamentului spre aprobare în prima jumătate a acestui an.

Strategia are rol în direcționare întregului sistem de amenajarea teritoriului şi urbanism – planuri de amenajarea teritoriului şi documentaţii de urbanism.

(Notă: elaborarea SDTR este prevăzută în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu completările şi modificările ulterioare.)

PaginadePolitică.ro: Care sunt prioritățile zero ale Executivului? A existat un proiect politic de reformă?

Vasile Dîncu: Executivul a anunțat în decembrie că fiecare minister va definitiva în scurt timp planul sectorial pe 2016 pentru domeniile pe care le gestionează. La nivel de Guvern, domeniile prioritare au fost deja stabilite și ele se regăsesc în construcția bugetară. Este vorba despre educație, sănătate, modernizarea statului, transporturi, apărare și investiții. În paralel, continuă, desigur, și programele guvernamentale sau europene destinate altor domenii – agricultura, de exemplu, energie. Domeniile pe care nu le-am anunțat ca prioritare nu vor stagna, dar era necesar un accent suplimentar pe cele 5 categorii amintite.

Voi detalia în cele ce urmează prioritățile cheie ale guvernului. Așa cum menționam anterior, acestea vizează, următoarele domenii: 1.educația, 2.sănătatea, 3.transporturile, 4.apărarea și 5. investițiile. Nu mai revin la modernizarea statului, despre asta vorbin in intreg interviul.

Ca o mențiune generală, sănătatea și educația sunt vitale pentru respectul nostru de sine, ca națiune.În acest sens, în comparație cu execuția finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la sănătate (+3,1 mld lei), educație (+2,3 mld lei) și cercetare (+508 mil lei). Pe lângă creșterea de buget aferentă educației de aproape 10%, guvernul va aloca către autoritățile publice locale o sumă suplimentară de 1 mld lei pentru reabilitarea școlilor, având în vedere că în multe cazuri infrastructura de educație preuniversitară este încă precară. Pe de altă parte, investițiile în cercetare, crescute cu aprox. 23% în 2016, sunt o precondiție a creșterii economice sustenabile. Fără excepție, toate națiunile care au investit în cercetare au devenit mai prospere. Sumele cheltuite in educatie si sanatate nu sunt tratate in statele moderne ca si costuri, sunt considerate investitii.

PaginadePolitică.ro: Până unde va merge depolitizarea în administrație? E important să avem conectare la mediul de afaceri? Când va fi formalizat și adoptat masterplanul?

Vasile Dîncu: Pentru profesionalizarea resurselor umane din administrația publică și diminuarea tendințelor de ingerință arbitrară în deciziile tehnice/administrative, în Strategia pentru
consolidarea administrației publice 2014-2020 sunt deja prevăzute o serie de măsuri clare precum:

1. Clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor asociate fiecărei categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în autorităţi şi instituţii publice. Clarificarea rolurilor și responsabilităților funcţiilor politice, funcționarilor publici și personalului contractual va avea în centrul o mai bună delimitare a competenţelor decizionale între nivelul politic şi cel administrativ. De exemplu, avem în vedere și realizarea unei separări mai clare între atribuțiile și mandatul asociat funcțiilor politice de atribuțiile și mandatul funcțiilor publice de nivel înalt, precum stabilirea unor reguli clare privind exercitarea funcțiilor publice de nivel înalt. Punctul de plecare în această activitate îl reprezintă analiza categoriei înalții funcționari publici și identificarea unor mecanisme de eficientizare a activității acestora.

2. Se va realiza identificarea cerințelor standard privind competențele necesare ocupării posturilor în administrația publică și desfășurării în condiții optime a activităților asociate acestora. Pe termen mediu și lung, această abordare va genera creșterea atractivității pentru ocuparea de funcții în administrație, în primul rând prin creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor cu privire la ocupare. De asemenea, tot pe termen mediu și lung și în corelare cu măsuri precum clarificarea rolurilor și responsabilităților, adecvarea reglementărilor, etc., o astfel de standardizare va diminua semnificativ posibilitățile de intervenție arbitrară în procesele de ocupare a posturilor și dezvoltare a carierelor, răspunzând într-o oarecare măsură inclusiv problemelor privind politizarea.

3. Se va urmări profesionalizarea fiecărei categorii de personal și creşterea gradului de profesionalizare şi a stabilităţii în funcţia publică ca urmare a adaptării procedurilor de recrutare, selecţie şi evaluare la cerinţele managementului performanţei.
Urmare a măsurilor menționate, este de așteptat ca atractivitatea opțiunilor de dezvoltare a unei cariere în administrație să crească, în principal urmare a creșterii gradului de acces la informații și predictibilității privind parcursul profesional, iar odată cu evoluția atractivității și eficienței administrației publice, este de așteptat să se îmbunătățească și imaginea funcționarului din administrație în ochii cetățeanului.

Cadrul normativ actual face o distincţie clară între „funcţia publică” şi „demnităţile publice”; astfel, dacă în cazul funcţiilor publice învestirea în funcţie se realizează în urma câştigării unui concurs sau promovării unui examen, în cazul demnităţilor publice învestirea se realizează în urma unui proces electoral direct (alegere) sau indirect, prin numire.
Astfel, problematica depolitizării necesită o abordare sub două aspecte principale:

• În primul rând, se subliniază necesitatea consolidării acelor aspecte legate de funcţia publică care o fac „vulnerabilă”. Fie că vorbim de retribuţia funcţionarilor, evaluarea performanţelor, organizarea concursurilor şi modul de angajare, toate acestea reprezintă elemente pe care se axează direcţiile de acţiune prin care urmărim să abordăm acest proces de depolitizare;

• În al doilea rând, un aspect deosebit de relevant este legat de schimbările produse în structura administraţiei publice ca urmare a învestirii unui nou guvern. Astfel, se subliniază importanţa menţinerii unei coerenţe în actul administrativ în vederea asigurării unei continuităţi în politicile şi strategiile pe care le implementează Guvernul. Chiar dacă se înfiinţează noi instituţii (noi ministere), este esenţial ca direcţiile de specialitate să deţină o continuitate în competenţele şi atribuţiile pe care le gestionează, cel puţin pe perioada implementării unei strategii sau politicii publice, respectiv un ciclu de cel puţin 7 ani. Legat de acest aspect, un rol deosebit de important îl are factorul politic-decizional şi gradul de înţelegere al acestor aspecte. Un exemplu în acest sens poate fi faptul că foarte puţine din strategiile elaborate în cursul anilor au fost implementate sau foarte puţin implementate, acest lucru datorându-se în mare parte lipsei de continuitate în structura administrativă care a gestionat respectiva problematică. Iniţierea unui proces de dezbatere publică cu toţi factorii politici poate constitui unul din pilonii de acţiune în abordarea acestui aspect legat de depolitizare.

PaginadePolitică.ro: Pe ce criterii veți face transfer de fonduri către administrațiile locale și în ce scopuri? Vor fi schimbați cei care nu sunt performanți în administrație?

Vasile Dîncu: Haideți să analizăm care sunt sursele de finanțare ale autorităților administrației publice locale și să le luăm pe fiecare pe rând:

În primul rând, vorbim despre veniturile proprii, formate în principal din impozitele și taxele locale. De la 1 ianuarie au intrat în vigoare noul Cod fiscal și noul Cod de procedură fiscală, care reașează sistemul de impozitare pe baze noi și, cu siguranță, vor conduce la încasări mai consistente, deoarece e gândit pe o împărțire a sarcinii fiscale mai echitabil pe contribuabil în funcție de categoria de bunuri fiscale pe care le deține (clădiri rezidențiale – în scop de locuit – clădiri nerezidențiale – în scopul obținerii de venituri din activități economice/terenuri sau mijloace de transport). Aici, autoritățile administrației publice locale au o marjă de stabilire a nivelurilor impozitelor în funcție de condițiile specifice, dar au și pârghii suplimentare care să conducă la o mai bună colectare. Totul depinde de buna organizare a autorităților publice locale.

În al doilea rând vorbim de transferurile din cotele defalcate din impozitul pe venit sau din sumele defalcate din TVA. Aici, avem un sistem de echilibrare bazat pe formule stabilite în acord cu toate forțele politice din Parlamentul României la votul acordat pentru Legea bugetului de stat pe anul 2016. La acest capitol nu poate fi vorba despre influență politică, pentru că totul se bazează pe formule matematice stabilite pe indicatori statistic-economici.

În al treilea rând, bugetele locale se finanțează prin alocării de fonduri pe proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile. Aici iar nu putem vorbi de influență politică, deoarece evaluarea proiectelor se face conform ghidurilor fiecărui Program Operațional aprobate de către Comisia Europeană.

Vorbim, apoi, de alocări prin programele guvernamentale. În principiu, fiecare județ își estimează necesarul, voi detalia separat situația pentru Programul național de Dezvoltare Locală

Mai există posibilitatea suplimentării bugetelor locale din împrumuturi pentru finanțarea de investiții locale care se contractează de la bănci pe bază de licitație, sau cea a finanțării unor acțiuni urgente și neprevăzute din Fondul de Rezervă Bugetară sau pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale din Fondul de Intervenție, ambele aflate la dispoziția Guvernului. În acest caz, sumele alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 sunt limitate și având în vedere că avem un an cu două rânduri de alegeri pe care trebuie să le organizăm (locale și generale), Guvernul României va fi foarte cumpătat și în același timp foarte atent la modul de utilizare a resurselor.

Pentru a fi total transparenți, să amintim și alocările suplimentare către bugetele locale pe sistemul de echilibrare. Și în acest caz se aplică formule matematice, în cazul în care încasările din impozitul pe venit sunt peste evaluările inițiale ale Ministerului Finanțelor Publice.

Referitor la schimbarea celor neperformanți din administrație vreau să vă spun că sistemul de lucru trebuie reașezat pe baze noi, nu pornim cu sabia, trebuie create conditii pentru performanta apoi se poate decide cine ramane si cine pleacă. În primul rând decidenții trebuie să stabilească obiectivele, astfel încât fiecare lucrător să știe ce are de făcut.În baza obiectivelor trebuie stabilite planuri de acțiune. Periodic trebuie realizate evaluări pentru atingerea obiectivelor intermediare și în funcție de situație, dacă sunt abateri grave atunci se poate avea în vedere și schimbarea celor neperformanți.

PaginadePolitică.ro: Ați declarat recent în fața comisiei parlamentare că vă propuneți o creștere a coeziunii teritoriale și economice care va duce la creșterea competitivității. Cu ce și cum vă propuneți să începeți pentru ca să atingeți acest obiectiv enunțat?

Vasile Dîncu: Independent de opţiunile de politică regională pe care o anumită ţară/regiune le adoptă în funcţie de specificul său, găsirea amestecului optim de politici care să asigure dezvoltarea reprezintă o provocare şi aproape întotdeauna o temă extrem de controversată. Stadiul de dezvoltare al României impune folosirea unui mix de politici, fără a opta pentru o singură alternativă în exclusivitate: nu se poate urmări doar competitivitate, fără a evita pericolul de a amplifica disparităţile socio-economice. Principala noastră provocare rămâne să reușim să adaptăm cât mai bine politicile publice la nevoile diferite ale tuturor cetățenilor. În acest context, este necesară concentrarea resurselor și stabilirea priorităților în toate domeniile care pot influența dezvoltarea socio – economică, dar și teritorială, respectiv mediul economic, servicii sociale și educaționale, infrastructură, creșterea rolului orașelor ca motoare de dezvoltare pentru zonele înconjurătoare.

Programul Operațional Capacitate Administrativă își propune să susțină crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțional-administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor. Optimizarea administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Modul concret de creştere a coeziunii teritoriale şi economice se reflectă în programele de investiţii derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Astfel, dacă Programul Operaţional Regional 2014-2020 ţinteşte în principal asigurarea acelor condiţii de dezvoltare care să ducă la creşterea competitivităţii regiunilor de dezvoltare, Programul Naţional Dezvoltare Locală urmăreşte echiparea teritoriului cu infrastructură de bază în scopul asigurării unei coeziuni crescute. Fie că vorbim de infrastructură tehnico-edilitară (apă şi canal), infrastructură educaţională (grădiniţe), sau drumuri comunale, toate acestea sunt proiecte care au scopul de a contribui la o reducere în decalajele de dezvoltare de la nivelul teritoriului. Disparităţi de dezvoltare vor exista tot timpul, important este să „conectăm” oamenii la oportunităţi de dezvoltare, în special acele zone cu un grad scăzut de dezvoltare la centrele cu o dezvoltare relativ crescută.

PaginadePolitică.ro: În ce stadiu se află pregătirile pentru atragerea de fonduri de Dezvoltare Regională în noul exercițiu bugetar european?

Vasile Dîncu: Pentru POR 2014 – 2020 se are în vedere lansarea în primul trimestru al anului 2016 a apelurilor de proiecte pentru următoarele domenii de intervenție:

• Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri – Operațiunea Microîntreprinderi;
• Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor – Operațiunea A – clădiri rezidențiale;
• Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural
• Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
• Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului;
• Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice.

De asemenea, se are în vedere lansarea în consultare publică a ghidurilor specifice pentru celelalte priorități de investiții ale programului (dezvoltare urbana, transfer tehnologic, IMM-uri, etc).

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice gestionează programe susținute atât din Fondul European de Dezvoltare Regională – POR 2014 – 2020 cât și din Fondul Social European, respectiv Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 (POCA).
În ceea ce privește POCA, au fost lansate 2 cereri de proiecte:

– Cererea de proiecte IP1/2015 Sprijin pentru acțiunile din Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020, anexa 3 și măsurile privind dezvoltarea capacității administrative din condiționalitățile ex-ante enumerate în Acordul de parteneriat cu România 2014 – 2020 sau în cadrul fiecărui program operațional, în cadrul Obiectivului Specific 1.1 în data de 22 mai 2015. În cadrul acestui apel de proiecte au fost depuse 29 cereri de finanțare de către autorități și instituții publice prioritare.

– Cererea de proiecte IP2/2015 Sprijinirea acțiunilor privind creșterea transparenței în autoritățile și instituțiile publice precum și a măsurilor aferente sistemului de control managerial intern, în cadrul Obiectivului Specific 2.2 în data de 19 noiembrie 2015.

În vederea implementării cu succes a POCA, în perioada imediat următoare vor fi lansate cel puțin 7 cereri de proiecte care au ca scop dezvoltarea capacității autorităților și instituțiilor publice, a ONG-urilor și a partenerilor sociali.

PaginadePolitică.ro: Cine va selecta proiectele pentru ca banii să nu mai fie cheltuiți pe „extravaganțe”, așa cum s-a mai întâmplat în trecut?

Vasile Dîncu: Procesul de selecție, evaluare, contractare și monotorizare a proiectelor este implementat de Autoritățile de management si Organismele Intermediare corespunzătoare programelor operaționale. Față de perioada 2007 – 2013, în perioada actuală criteriile de concentrare si prioritizare a intervențiilor sunt mai bine evidențiate la nivelul apelurilor de proiecte pentru a contribui la implementarea Strategiilor Naţionale şi Regionale care trasează priorităţile aferente fiecărui domeniu, în acord cu cerințele europene, dar și pentru eficienta utilizare a resurselor destul de limitate comparativ cu nevoile existente.

POCA a fost elaborat și negociat cu Comisia Europeană în paralel cu elaborarea Strategiei pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020. Intervențiile din program vor susține într-o mare măsură prioritățile stabilite de Guvernul României în această strategie. Totodată, POCA va susține și măsuri incluse în Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar, precum și Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice.

Selecția proiectelor ce vor fi finanțate din program are la bază principiile agreate cu Comisia Europeană în procesul de negociere a programului, iar criteriile și metodologia clară de selecție au fost aprobate de Comitetul de Monitorizare al programului. Astfel, selecția proiectelor depuse de beneficiari se va face pe baza acestor criterii, Autoritatea de management având această responsabilitate.

PaginadePolitică.ro: Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) are nevoie de restructurare? Sunt multe școli care nu au aviz de la ISU. Aveți un plan?

Vasile Dîncu: Într-adevăr, există mai multe școli care nu au avizele necesare, noi am făcut demersurile pentru a finanța din PNDL (Planul național de dezvoltare locală, n.r.) școlile care nu au autorizație sanitară de funcționare, în total există un număr total de aproximativ 2800 unități școlare în această situație, pentru care au fost prevăzute fonduri în vederea reabilitării și asigurării condițiilor pentru desfășurarea corespunzătoare a procesului educațional.

PaginadePolitică.ro: În urmă cu aproximativ șapte ani, ați demisionat din toate functiile pe care le-ați deținut în PSD, ați renunțat și la activitatea politică. Sunteți un intelectual de stânga. Mai aveți vreo legătură cu PSD?

Vasile Dîncu: Nu mai fac politică in sens partidist de peste 8 ani. Acum mă ocup doar de politica statului român și de politici sectoriale în domeniile pe care le conduc sau supervizez la Guvern.

PaginadePolitică.ro: Veți accepta vreodată să fiți președintele unui partid? Aveți proiecte personale fără vreo legătură cu politica?

Vasile Dîncu: Nu este vorba aici de acceptare. Pentru ca să conduci un partid este nevoie de voință de putere. Trebuie să-ți dorești asta și să demonstrezi că ești un lider pe care-l urmează oamenii. Eu am plecat de la vârf, din post de vicepreședinte, dacă visam să fiu președinte rămâneam acolo deoarece știam regula de aur: important este sa rămâi în joc! În momentul când am plecat am simțit o mare ușurare, o eliberare, ceea ce mi-a demonstrat că nu eram foarte potrivit pentru acel post pe care-l ocupam și destul de inadecvat față de momentul și stadiul în care se afla partidul. Eu am ajuns în politică din prietenie pentru un om și nu pentru că doream să găsesc un câmp de putere pe care să-l folosesc. Dincolo de asta, am foarte multe proiecte care nu au nici o legatură cu politica. Vreau să termin câteva cărti pe care le am în lucru, vreau să particip la formarea unor generații de sociologi orientați spre cercetare aplicată și ceea ce D. Gusti numea ”sociologia militans”. Vreau să mă reîntorc la revista SINTEZA și să caut o cale de a crea in jurul ei o piață a ideilor și o paltformă de dezbatere, chiar internațională, dacă se poate. Vreau ca din anul care vine, să mă apuc de golf și să revin la lectură dar și la scris literatură. Am multe lucruri de făcut, nu mă gândesc la un viitor politic.

PaginadePolitică.ro: După trecerea acestui an de mandat în Guvernul Cioloş, veți accepta ca pe viitor să fiți din nou membru într-un Executiv condus de către altcineva?

Vasile Dîncu: Am răspuns anterior în legătură cu proiectele mele de viitor. Specific, la această întrebare: nu mi-am propus să-mi schimb șeful. Am o relație foarte bună, de parteneriat, prietenie, respect cu Dacian Ciolos și elementul hotărâtor al prezenței mele în echipă a fost propunerea făcută de el, dorința noastră de a face echipă. Avem atâtea de făcut în fiecare zi încât eu, personal, nu pot să gândesc la variante de viitor, în afara celor în care apare un an în care să citesc și să călătoresc 6 luni la Paris și alte 6 luni în SUA, să scriu și să dorm măcar 2 ore pe noapte în plus.

Interviu realizat de corespondentul www.paginadepolitica.ro Andreea POCOL Andreea Pocol

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Articole similare

2 Responses to INTERVIU. Vasile Dîncu: NU mă gândesc la un viitor politic. Mă văd călătorind la Paris și New York și scriind cărți

  1. […] Social-democratul Cătălin Leonte (foto), reprezentant al filialei PSD Brașov, a reacționat la interviul pe care ministrul Dezvoltării, Vasile Dîncu, l-a acordat în exclusivitate pentru Paginadepolitica.ro. […]

  2. […] Întrebat dacă ar accepta vreodată să fie președintele unui partid, Dâncu a spus intr-un interviu pentru paginadepolitica.ro: […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top