fb_moisanuŞtefan Moişanu este un inginer automatist din Iaşi care s-a lansat în antreprenoriat în urmă cu vreo 12 ani, când încă era la facultate. Unii ar spune că a reuşit. El însuşi spune că a asigurat slujbe pentru peste 100 de oameni. Însă, la fel ca alţi antreprenori, s-a declarat în cele din urmă răpus de sistemul rigid şi cinic al birocraţiei instituţionalizate şi al fiscalităţii exacerbate. Abandonul său s-a materializat într-un text postat  propriul blog şi pe contul său de Facebook.

Textul a devenit viral şi aminteşte – deosebindu-se, totuşi – de scrisoarea tinerei Vio Mihaela Grădinaru, neegalată deocamdată, ca impact în online (merită precizat că, fără mai fi vizibil pe site, articolul despre scrisoarea către Victor Ponta a Mihaelei Grădinaru aduce şi în prezent câteva sute de vizualizări pe zi Paginii de politică, deşi a trecut mai bine de o lună de la publicare).

Moişanu, în vârstă de 33 de ani, afirmă că nu se mută fizic din România iar mutatul „fizic” este destul de puţin relevant în cazul unui antreprenor. Ce contează cu adevărat este unde îşi relochează afacerile, care sunt legate de zona IT: în Orientul Mijlociu.

„Sunt mai multe perspective, tatonari încununate cu succes, le-aş spune”, a declarat el pentru Gândul. Cât despre postarea sa, tânărul inginer declară că a scris-o în scop „terapeutic”:

Scriu terapeutic şi îmi face bine. Iar după zile precum cea de ieri, te simţi uşor eliberat”, spune el, conform sursei citate.

Câteva fragmente din textul de „adio” al lui Moişanu.

 

smVreau să ne despărţim. Eşti o ţara minunată şi sunt convins că într-o zi vei face un alt cetăţean foarte fericit. Dar eu trebuie să plec până nu îmi pierd minţile. Acum, la sfârşit, îmi e greu să spun dacă te-am iubit vreodată. Nu ştiu de ce am fost atât de convins că da, dar am crescut alături de tine şi nu mi-am imaginat cum aş putea exista în afară ta. Cele mai frumoase momente din viaţă le-am avut alături de tine. Mare parte din ce sunt acum, cu bune şi rele, e aşa datorită ţie. Dar şi cele mai abisale clipe ale disperării le-am aflat tot de la tine.

Când eram la şcoală ţi-am adus primele jigniri. Am pus la îndoială calitatea dascălilor tăi. Am trecut cu 10 la Română născocind citate din Tudor Vianu şi alţii şi niciunul din ei nu a avut tupeul să spună că sunt inventate, de teamă să nu se facă de ruşine că nu l-au citit niciodată. Le-am spus eu. Am avut curajul să îi spun profesoarei de chimie că e psihopată şi să îmi susţin cauza în faţa inspectoratului. În facultate le-am spus profesorilor că eu nu am venit la facultatea de Microsoft şi Oracle şi că nu voi fi părtaş la şmenurile lor. Ai încercat să mă scoţi din sistem pe toate căile şi să mă pui jos cu alţi învinşi dar am reuşit de fiecare data să rezist. Şi nu te înţelegeam de ce erai atât de înverşunată împotrivă unui tânăr ce doreşte să fie mai bun pentru a produce pentru tine (…)

Mai ţii minte când eram student şi mi-am făcut prima firmă? Facturasem 6 milioane lei vechi. Prima mea factură, scrisă pe genunchi la un client care se amuza uitându-se la mine cum încerc să calculez TVA-ul. În două săptămâni mi-ai trimis Garda Financiară care m-a amendat cu 50 milioane lei vechi pentru că nu trecusem numărul contractului pe factură. Le-am spus celor de la Gardă că nu am, că abia am facturat 6 milioane. Mi-au spus că lasă, ai părinţi, rude, eşti tânăr.

Dar când am hotărât să îmi declar dragostea pentru tine şi să cumpăr cu munca mea o bucată din tine? Când am făcut primul credit să iau un teren, să fac o casă unde să muncesc pentru a prospera ca parte din tine şi unde să mor pentru a mă întoarce în pământul tău. Mai ţii minte cum m-ai batjocorit prin cei de la cadastru care mi-au spus că nu e problema lor că sunt greşite planurile şi că un sfert din teren e în şosea? Pierderea mea, ofranda ta.
Ştii tu oare câte zile am pierdut în templele tale cu ghişee? Am învăţat în ele umilinţa în toate declinările ei şi tot nu am fost demn de tine, tot arogant am rămas.

(…) Cred că vei muri bătrână şi singură. Cei care te-au iubit şi pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit se vor muta la alta când nu vei mai putea să le oferi nimic. Şi mai cred că îţi meriţi soarta”.

Cu siguranţă, textul „Să te temi şi dumneata, domnule Ponta” a reprezentat un stimul pentru Ştefan Moişanu. El a menţionat scrisoarea respectivă pe propriul său blog şi chiar a contraargumentat virtual la câteva dintre ideile Mihaelei Grădinaru vizavi de stat şi de politicieni.

Totuşi, spre deosebire de Grădinaru, Moişanu nu blamează în textul său (intitulat „It’s not you, it’s me„) un politician sau un guvern, ci sistemul perpetuat de cel puţin două decenii de mai mulţi politicieni şi mai multe guverne, indiferent de culoarea politică.

Sursa foto: contul de Facebook al lui Ştefan Moişanu.

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Articole similare

6 Responses to Campania viralelor: Eşti o ţară minunată dar plec până nu-mi pierd minţile

  1. mariana spune:

    adevarat tot ce spune acest inginer, dragii mei care puteti plecati imediat din tara pentru ca aici nu va fi viitorul vostru ci calvarul nostru, tara este condusa de interlopi, hoti penali, puscariasi,gasti formate din famiglii si prieteni ajunsi in parlamentul rusinii, tara este foarte frumoasa dar hotii si infractorii au pus mina pe ia pentru a o jermani cum stiu hotii mai bine.

  2. Vio spune:

    Nu merge link-ul pe „a contraargumentat”.
    Multumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top