ambasadorREP: În ultimul timp, România încearcă să îşi exploateze mai mult resursele naturale. Mă refer aici la proiectele miniere de la Roşia Montană şi la încercarea de explorare a gazelor de şist. Aceste proiecte nu sunt însă uşor de pus în practică deoarece stârnesc controverse în rândul populaţiei. Oamenii se tem că activităţile legate de exploatarea resurselor ar putea avea efecte negative asupra mediului şi au organizat chiar ample proteste de stradă pentru a-şi exprima dezaprobarea.

Şi Norvegia a întâmpinat astfel de probleme când a început să-şi exploateze resursele? Dacă da, cum le-a depăşit?

Transparenţă şi încredere

TBW: Da, am avut şi noi proteste faţă de activităţile de extracţie, în anii 70, din aceleaşi motive – efectele asupra mediului. Faptul că în România se organizează astfel de manifestaţii e un semn bun, înseamnă că oamenii se implică în problemele ţării. Autorităţile trebuie să stabilească o relaţie de încredere cu cetăţenii îngrijoraţi, pentru a le calma temerile. Legislaţia trebuie să conţină reguli clare, stricte, cu privire la protecţia mediului, iar înteregul proces trebuie să se facă în mod transparent. Astfel ca oamenii să ştie şi să înţeleagă ce se întâmplă.Un lucru extrem de important pe care autorităţile trebuie să-l transmită cetăţenilor este faptul că resursele aparţin întregii ţări şi toată lumea trebuie să beneficieze de pe urma lor. Asta ajută la formarea încrederii. Deci, dacă ar fi să dau un sfat unei ţări precum România, care se află la început de drum în ceea ce priveşte exploatarea resurselor, aş spune transparenţă şi încredere. Acestea trebuie să fie cuvintele de cheie.

REP: Aţi spus că e nevoie de legi clare şi stricte pentru protecţia mediului. Cum ne putem asigura însă că aceste legi sunt respectate – chiar dacă ele există? Că nu intervine corupţia, spre exemplu?

Norway-Oil-GasTBW: Pot să vă spun cum stau lucrurile în Norvegia. Avem instituţii puternice care verifică foarte atent respectarea acestor reguli. Cred că orice ţară care vrea să expolateze resurse are nevoie de astfel de mecanisme de verificare şi supraveghere. Aceleaşi mecanisme pot fi folosite şi împotriva altor tipuri de corupţie – cum ar fi încercările de deturnare a banilor proveniţi din petrol sau gaze.

Noi nu am prea avut astfel de cazuri tocmai pentru că instituţiile noastre erau puternice şi bine pregătite. De asemenea, există un fel de dialog, o relaţie tradiţională între societate şi autorităţi – în care oamenii plătesc taxe dar se aşteaptă să primească ceva în schimb. Această mentalitate a ajutat la evitarea corupţiei.

Impozite mari, reguli stricte

REP: Dar dezvoltarea tehnologiei ar putea ajuta la o mai bună protejare a mediului?

teviTBW: Da. În plus, dezvoltarea de noi tehnologii şi de noi capacităţi poate susţine şi acel principiu conform căruia resursele aparţin întregii ţări şi toată lumea trebuie să beneficieze de ele. Spre exemplu, când s-au descoperit pentru prima dată rezervele de pe petrol din Norvegia, guvernul nostru a fost nevoit să apeleze la firme străine pentru a le exploata, pentru că nu avea expertiză în acest domeniu. Dar firmele au fost primite în ţară doar cu o condiţie – aceea de a ne ajuta să ne dezvoltăm propriile capacităţi în domeniul petrolier. Astfel, industria noastră de extracţie s-a dezvoltat constant iar acum e un sector important al economiei. De asemenea, statul norvegian a impus taxe foarte mari în acest domeniu – mai mari decât în orice alt sector economic. În unele faze de producţie, când investiţiile sunt mici, impozitele ajung până la 85% din profit. Astfel, guvernul nostru se asigură că veniturile din resurse ajung în mare măsură să ajute întreaga populaţie. Şi există şi aici mecanimse de verificare. Spre exemplu, autoritatea nostră de taxare (Fiscul) este foarte bine pusă la punct şi poate verifica atent cine respectă regulile de impozitare şi cine încearcă să le eludeze.

REP: Aţi spus că le-aţi cerut firmelor străine să ajute Norvegia să-şi dezvolte propriile capacităţi de explorare şi extracţie. Ar fi ţara dumenavoastră dispusă să ofere aceste tehnologii şi altor state?

TBW: Da, facem deja asta. Oferim consultanţă şi expertiză în domeniul petrolului unor ţări precum Bolivia, Mozambic, Sudanul de Sud, Timorul de Est. Avem şi oameni care organizează cursuri de instruire în acest domeniu.

REP: Din câte ştiţi dumneavoastră, România a s-a arătat vreodată interesată de aşa ceva?

TBW: Cred că nu. Dar, după cum am spus, experienţa şi cunoştinţele noastre sunt concentrate în general pe exploatarea rezervelor de petrolşi gaze naturale, nu ştiu cât de reprezentative ar fi pentru România.

Moştenire pentru generaţiile viitoare

The New Scarabeo 8 Ultra Deepwater Oil RigREP: Ştiu că Norvegia a utilizează veniturile din petrol şi gaze după un model mai aparte. Aproape toţi banii sunt investiţi într-un fond de pensii care a devenit acum cel mai mare fond de pensii din lume (are 660 de miliarde de dolari). De ce aţi ales acest model?

TBW: mai multe motive. În primul rând, când s-au descoperit zăcămintele de petrol, experţii au început să analizeze cum s-ar putea folosi banii cel mai bine, care ar fi strategia cea mai potrivită, pe termen lung. Au ajuns la concluzia că nu ar fi indicat să-i pompeze pe toţi odată pe piaţă, deoarece s-ar putea pierde astfel echilibrul economic. Dacă acea sumă imensă ar intra pe piaţă dintr-o dată, ea ar dispărea cu siguranţă la un moment dat iar economia ar intra în declin. S-a calculat astfel că cel mai bine ar fi să se lase pe piaţă doar maximum 4% din veniturile din resurse.

Acesta era considerat procentajul optim, care nu ar destabiliza economia în niciun fel. S-a stabilit apoi ca restul banilor să fie băgaţi într-un fond de pensii care a fost deschis relativ recent, prin anii 90. E drept că acum e foarte mare, dar noi îl privim ca pe o moştenire pentru noua generaţie. Cu tendinţele demografice de acum, cu natalitatea în scădere, ştim că la un moment dat vom avea nevoie de acest fond pentru a susţine sistemul de pensii.

De asemenea, dacă erau pompaţi în piaţă, banii din petrol ar fi fost probabil reinvestiţi în acelaşi domeniu, al extracţiilor, ceea ce ar fi creat o inegalitate de forţe faţă de restul industriilor . Or, guvernul a decis că vrea să stimuleze şi dezvoltarea altor sectore economice – pentru ca Norvegia să nu cadă în capcana de a deveni o ţară bazată pe o singură industrie.

REP: Unii experţi spun că o ţară poate adopta acest model doar după ce atinge un anumit nivel de dezvoltare. Altfel, banii din resurse trebuie băgaţi în infrastructură, sănătate, sistemul de educaţie etc. Care este în opinia dvs acel nivel de dezvoltare şi cât i-a luat Norvegiei să ajungă la el?

TBW: Din nou, noi am fost o naţie norocoasă. Am avut conducători vizionari, care au gândit lucrurile în perspectivă. La noi s-a descoperit petrol prin anul 1969, iar în acel moment infrastructura noastră era deja destul de bună. Nu aveam nevoie de fonduri uriaşe imediat. Astfel că s-a decis să se facă totul gradual, pas cu pas, fără grabă. S-a acordat o mare atenţie mediului, modului de utilizare a banilor, legislaţiei în domeniu etc. Cu alte cuvinte, lucrurile au fost făcute în timp şi cu mare atenţie. În acest context, modelul fondului de pensii părea cel mai potrivit pentru noi. Sunt sigură că situaţiile diferă însă de la o ţară la alta şi nu aş putea să spun niciunui stat cum ar fi mai bine pentru el să îşi folosească banii din resurse.

Nu vă grăbiţi! Faceţi lucrurile încet şi bine!

REP: Care a fost cea mai mare dificultate pe care a trebuit să o depăşiţi în exploatarea resurselor?

intemperiiTBW: Intemperiile. Să nu uităm că cea mai mare parte a resurselor noastre se află în Marea Nordului. Acolo se lucrează în condiţii foarte grele. O altă provocare a fost să dezvoltăm industria de extracţie fără a afecta populaţia de peşti din mare. Pentru că în Norvegia pescuitul e şi el o industrie foarte importantă.

REP: România nu cred că va întâmpina astfel de probleme dar dacă ar fi să ne daţi un ultim sfat care ar fi acela ?

TBW: Nu ezitaţi să redactaţi reguli stricte şi clare pentru orice sector al acestui domeniu. O legislaţie adecvată e foarte importantă. Asiguraţi-vă că există mecanisme de implementare a regulilor şi de a-i trage la răspundere pe cei care le încalcă. Şi, nu în ultimul rând, nu vă grăbiţi. Faceţi lucrurile încet şi bine. Pas cu pas.

 

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Articole similare

One Response to EXCLUSIV. Norvegia lasă moştenire viitoarei generaţii un mare fond de pensii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top