Tsipras_12Premierul grec Alexis Tsipras s-ar pregăti să ceară Parlamentului un vot de încredere după rebeliunea câtorva zeci de deputaţi din cadrul Syriza (partidul sângii radicale, în coaliţie cu ANEL).

Cele câteva zeci de rebeli s-au opus noului plan de salvare a ţării, adoptat săptămâna trecută. Anterior, ei au votat contra ori s-au abţinut în cazul pachetelor de legi reclamate de Bruxelles pentru demararea negocierilor. Premierul Tsipras a fost ajutat de Opoziţie să treacă aceste legi, în condiţiile „defectărilor” din sânul Syriza.

Miniştri precum Panos Skourletis, titularul de la Energie, au evocat posibilitatea organizării unor alegeri legislative anticipate în cazul în care premierul Alexis Tsipras nu obţine un vot de încredere. Skourletis i-a urmat în guvern lui Panagiotis Lafazanis, remaniat de Tsipras din cauza opoziţiei faţă de acordul cu creditorii.

Un alt ministru a argumentat că alegerile anticipate ar conduce la stabilitate politică.

Pe plan internaţional, domină un sentiment de incertitudine în legătură cu capacitatea actualului guvern grec de a implementa – în absenţa unei majorităţi disciplinate – planul de salvare, care prevede reforme economice profunde şi politici de austeritate dure contra unei finanţări de circa 86 de miliarde de euro pe trei ani.

Premierul Alexis Tsipras a fost ales la finele lui ianuarie, după ce formaţiunea sa a obţinut cel mai mare scor în alegerile legislative anticipate. La doar un vot de pragul majorităţii parlamentare, Tsipras s-a văzut nevoit să facă alianţă cu ANEL, un partid de dreapta, cu un discurs populist.

Ajuns la putere şi prin angajamentul de a stopa austeritatea, Tsipras a fost nevoit între timp să abandoneze promisiunile de a anula tăierile bugetare şi creşterea impozitelor, măsuri pe care guvernele precedente le-au impus în cadrul planurilor anterioare de salvare a ţării.

Deocamdată, una dintre cele mai presante griji ale lui Tsipras este să obţină urgent bani de la creditorii internaţionali, astfel încât Atena să poată rambursa joi o rată în valoare de 3,2 miliarde de euro către Bănca Centrală Europeană (BCE).

BCE a suplimentat – după acordul de principiu între Atena şi creditori – plafonul ELA. Această facilitate de ajutor lichid de urgenţă a permis redeschiderea băncilor greceşti, după o lună în care cetăţenii şi-au putut accesa conturile doar cu cardul, la bancomat.

Acest articol este proprietatea Pagina de Politică și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to top